Telefonul copilului
Utilizatori conectaţi
· Vizitatori conectaţi: 1
· Membri conectaţi: 0
· Membri înregistraţi: 65
· Cel mai nou membru: dayana
· Membri conectaţi: 0
· Membri înregistraţi: 65
· Cel mai nou membru: dayana
Discuţii în forum
Cele mai noi discuţii
· Crize de comunicare ...· Liderul elevilor
· Criza pregatirii ele...
· Rolul comisiilor la ...
· Plecarea de la cursuri
Cele mai active discuţii
| · Frecventa cazuril... | [8] |
| · Lista cu cazuri d... | [7] |
| · Liderul elevilor | [6] |
| · Reactualizare pla... | [6] |
Cele mai noi articole
Lucrul in echipa
Conectare
Filme
Proiectul in presa
Albume foto
Sport curat
Sondaj membri
Care sunt, dupa parerea dv. , situatiile de criza din mediul scolar?
Violenta intre elevi
7% [4 Voturi]
Relatiile elev-elev
2% [1 Vot]
Relatiile profesori-elevi
7% [4 Voturi]
Frecventa, absenteismul
14% [8 Voturi]
Examenul de bacalaureat
7% [4 Voturi]
Relatia scoala-comunitate
15% [9 Voturi]
Relatia scoala-parinti
12% [7 Voturi]
Managementul unitatii scolare
7% [4 Voturi]
Procesul de evaluare a elevilor
17% [10 Voturi]
Procesul de evaluare institutionala
14% [8 Voturi]
Voturi: 59
Trebuie să te conectezi pentru a vota.
Pornit: 23.08.12
Încheiat: 28.04.13
Trebuie să te conectezi pentru a vota.
Pornit: 23.08.12
Încheiat: 28.04.13
Ierarhie articole
CHESTIONARUL (METODA ANCHETEI)
CHESTIONARUL (METODA ANCHETEI)
Chestionarul este o metodă în cercetările psihosociologice de nivel cantitativ și instrumentul preferat al sociologilor.
Vom aminti – cu titlu de exemplificare - câteva definiții ale chestionarului.
P. Pichot spune despre chestionare ca "sunt teste compuse dintr-un număr mai mare sau mai mic de întrebări prezentate în scris subiecților și se referă la opiniile,
preferințele, sentimentele, interesele și comportamentele lor în circumstanțe precise“
Roger Mucchielli, spunea despre chestionar că „nu poate fi considerat decât o listă de întrebări“.
Earl Babbie, spune că prin chestionar se înțelege „o metodă de colectare a
datelor prin (1) întrebările puse persoanelor sau (2) prin întrebarea acestora dacă sunt
de acord sau în dezacord cu enunțurile care reprezintă diferite puncte de vedere“.
Septimiu Chelcea definește chestionarul ca fiind “o tehnică și, corespunzător, un instrument de investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise și, eventual,
imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către
operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor
anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.”.
STRUCTURA CHESTIONARULUI
Partea introductiva
Denumită și scrisoare de explicație, această primă parte are rolul de a oferi explicații cu privire la rolul anchetei, la scopurile și obiectivele sale, la ce vor fi folosite rezultatele studiului, care sunt valențele sale pragmatice și se subliniază faptul că răspunsurile persoanei în cauză sunt foarte importante pentru reușita anchetei. Pentru că aproape orice chestionar conține și întrebări de identificare sau itemi referitori la datele personale, date care vor fi stocate și folosite ulterior, este bine de știut că legislația actuală reglementează această activitate printr-o serie de legi.
Tot în această secțiune trebuie să se precizeze datele de contact ale operatorului de anchetă, ale instituției care a comandat sau care realizează studiul, precum și ale coordonatorului proiectului, fie pentru detalii suplimentare, fie pentru solicitarea modificării datelor personale din bazele de date.
Eventualele mulțumiri aduse colaboratorilor sau sponsorilor, garantarea confidențialității datelor sunt elemente care își găsesc tot aici locul.
Instrucțiunile de aplicare
În această secțiune se vor face precizările concrete referitoare la timp și la modalitățile concrete de răspuns la întrebările din chestionar. Pe lângă regulile generale (nu există raspunsuri bune sau rele, ci că interesante sunt atitudinile și opiniile persoanei iar răspunsurile trebuie să vizeze exact aceste opinii etc.), se vor preciza și chestiuni de amănunt în cazul în care dorim ca atenția persoanelor chestionate să fie îndreptată către anumite elemente specifice din cuprinsul chestionarului..
.
Chestionarul propriu-zis
Conține întrebările sau itemii propriu-ziși. Aceste întrebări trebuie să îndeplinească o serie de criterii legate de formatul, conținutul și formularea lor specifică..
Formatul chestionarului
Într-un chestionar întrebările urmează de cele mai multe ori o logică internă stabilită de cercetător. Există – în general vorbind – chestionare care pornesc cu întrebări simple a căror complexitate crește pe măsură ce se avansează în derularea lor (chestionare tip „pâlnie”), altele care încep cu întrebări neutre avansând către întrebări personale sau întrebări nespecifice mergând către unele foarte specifice. Evident, în funcție de logica internă a cercetării și în funcție de obiectivele particulare se pot folosi și chestionare de tip „pâlnie întoarsă” (pornind cu întrebări complexe către întrebări simple).
Chestionarul este o metodă în cercetările psihosociologice de nivel cantitativ și instrumentul preferat al sociologilor.
Vom aminti – cu titlu de exemplificare - câteva definiții ale chestionarului.
STRUCTURA CHESTIONARULUI
Partea introductiva
Denumită și scrisoare de explicație, această primă parte are rolul de a oferi explicații cu privire la rolul anchetei, la scopurile și obiectivele sale, la ce vor fi folosite rezultatele studiului, care sunt valențele sale pragmatice și se subliniază faptul că răspunsurile persoanei în cauză sunt foarte importante pentru reușita anchetei. Pentru că aproape orice chestionar conține și întrebări de identificare sau itemi referitori la datele personale, date care vor fi stocate și folosite ulterior, este bine de știut că legislația actuală reglementează această activitate printr-o serie de legi.
Tot în această secțiune trebuie să se precizeze datele de contact ale operatorului de anchetă, ale instituției care a comandat sau care realizează studiul, precum și ale coordonatorului proiectului, fie pentru detalii suplimentare, fie pentru solicitarea modificării datelor personale din bazele de date.
Eventualele mulțumiri aduse colaboratorilor sau sponsorilor, garantarea confidențialității datelor sunt elemente care își găsesc tot aici locul.
Instrucțiunile de aplicare
În această secțiune se vor face precizările concrete referitoare la timp și la modalitățile concrete de răspuns la întrebările din chestionar. Pe lângă regulile generale (nu există raspunsuri bune sau rele, ci că interesante sunt atitudinile și opiniile persoanei iar răspunsurile trebuie să vizeze exact aceste opinii etc.), se vor preciza și chestiuni de amănunt în cazul în care dorim ca atenția persoanelor chestionate să fie îndreptată către anumite elemente specifice din cuprinsul chestionarului..
.
Chestionarul propriu-zis
Conține întrebările sau itemii propriu-ziși. Aceste întrebări trebuie să îndeplinească o serie de criterii legate de formatul, conținutul și formularea lor specifică..
Formatul chestionarului
Într-un chestionar întrebările urmează de cele mai multe ori o logică internă stabilită de cercetător. Există – în general vorbind – chestionare care pornesc cu întrebări simple a căror complexitate crește pe măsură ce se avansează în derularea lor (chestionare tip „pâlnie”), altele care încep cu întrebări neutre avansând către întrebări personale sau întrebări nespecifice mergând către unele foarte specifice. Evident, în funcție de logica internă a cercetării și în funcție de obiectivele particulare se pot folosi și chestionare de tip „pâlnie întoarsă” (pornind cu întrebări complexe către întrebări simple).



