Telefonul copilului

Cunoști sau ești victima unei situații de criză in școală? Sună la 116 111!
Apel gratuit in rețelele Romtelecom si Cosmote.

Utilizatori conectaţi

· Vizitatori conectaţi: 1

· Membri conectaţi: 0

· Membri înregistraţi: 65
· Cel mai nou membru: dayana

Discuţii în forum

Cele mai noi articole

Lucrul in echipa

Conectare

Utilizator

Parolă



Încă nu eşti membru?
Înregistrează-te

Ţi-ai uitat parola?
Solicită una nouă

Filme

Proiectul in presa

Albume foto

Sport curat

Sondaj membri

Care sunt, dupa parerea dv. , situatiile de criza din mediul scolar?

Violenta intre elevi
Violenta intre elevi
7% [4 Voturi]

Relatiile elev-elev
Relatiile elev-elev
2% [1 Vot]

Relatiile profesori-elevi
Relatiile profesori-elevi
7% [4 Voturi]

Frecventa, absenteismul
Frecventa, absenteismul
14% [8 Voturi]

Examenul de bacalaureat
Examenul de bacalaureat
7% [4 Voturi]

Relatia scoala-comunitate
Relatia scoala-comunitate
15% [9 Voturi]

Relatia scoala-parinti
Relatia scoala-parinti
12% [7 Voturi]

Managementul unitatii scolare
Managementul unitatii scolare
7% [4 Voturi]

Procesul de evaluare a elevilor
Procesul de evaluare a elevilor
17% [10 Voturi]

Procesul de evaluare institutionala
Procesul de evaluare institutionala
14% [8 Voturi]

Voturi: 59
Trebuie să te conectezi pentru a vota.
Pornit: 23.08.12
Încheiat: 28.04.13

CE ÎNSEAMNĂ "BUNA GUVERNARE" ÎN EDUCAȚIE?

CE ÎNSEAMNĂ „BUNA GUVERNARE” ÎN EDUCAȚIE?

„Buna guvernare” face referire la acea abilitate de a desfășura o activitate „în mod transparent, eficient, eficace și cu înțelepciune, pornind de la principii care sunt fezabile și dezirabile la nivelul întregii societăți.
În mod evident, oricine poate observa că astfel de coordonate sunt necesare și în procesul de funcționare a sistemul de învățământ.
Evident că educația are nevoie la fel ca și alte domenii de activitate (sau poate mai mult decât altele?) de responsabilitate, de promovarea calității, a egalității și a tuturor practicilor democratice.
Toate acestea sunt cu certitudine coordonate indispensabile funcționării unui sistem investit cu atâta responsabilitate socială.
Este o realitate evidentă, frecvent subliniată de documente, de strategii sau de discursuri publice. Întrebarea care se pune în acest context este dacă termenul de „bună guvernare”, atât des utilizat în alte domenii, are aceeași relevanță și în sistemul educațional? Este suficient de explicit și potrivit pentru a desemna cumulativ toate aceste aspecte enumerate? Sau chiar mai mult de atât: are oare nevoie educația de „importarea” unui nou concept pentru a concentra sub același domeniu realități și priorități care existau separat și înainte de inventarea noțiunii respective? Și, în fapt, ce înseamnă „buna guvernare” pentru sistemul educațional? Cum arată o „școală bine guvernată”?
Iată, așadar suficiente întrebări cărora capitolul de față încearcă să le ofere câteva răspunsuri lămuritoare.

„BUNA GUVERNARE” ÎN EDUCAȚIE: UN CONCEPT UTIL

Probabil adesea s-a întâmplat ca atunci când un copil ajunge la vârsta școlarității, părinții, preocupați de calitatea parcursului educațional al viitorului elev, să solicite recomandări de genul: „cunoști o învățătoare bună?”. Ca un simbol al întregului sistem, este căutat acel cadru didactic cu notorietate, cu „rezultate”. Și chiar în cazul în care întrebarea pusă se referă la „o școală bună”, interesul manifestat se referă din nou la calitatea predării, la performanțe, poate la estetica spațiului de învățare sau la siguranța copiilor. Sunt aspecte vizibile ale calității unui proces educațional.
Nimeni, evident, nu întreabă despre o școală bine administrată, bine „guvernată”. Însă, la fel de evident este faptul că aspectele vizibile enumerate anterior sunt toate organizate într-un sistem complex, într-o structură articulată care ține de modul în care școala respectivă, sistemul în ansamblu sunt guvernate. Profesorii buni, elevii buni, succesele școlare nu sunt apariții singulare, rupte de contextul care le creează. Sunt rezultanta unor multiple practici de bună guvernare, de educație de calitate desfășurate la toate nivelele sistemului, de foarte mulți actori, de-a lungul timpului. Este în esență ceea ce încearcă să se demonstreze în continuare prin citatul următor:
„Dacă am întreba un părinte care crede că sunt cei mai importanți factori de care depinde calitatea educației pe care o primesc copiii lor, am obține probabil o lungă listă de răspunsuri foarte previzibile – numărul de elevi din clasă, calificarea profesorilor, influența colegilor, materialele curriculare, siguranța în școli, prestația directorului etc.
E puțin probabil ca vreunul dinte părinții chestionați să nominalizeze și modalitățile de guvernare a școlii ca sursă de asigurare a calității educației. Într-un fel, acest lucru are o explicație: învățarea are loc în clasă și este deci natural ca părinții, educatorii, cercetătorii să se refere în principal la acest spațiu.
Însă, clasa ca spațiu de învățare este inclusă într-un angrenaj mai mare care constituie sistemul de guvernare, de administrare și de conducere a educației. Ce se întâmplă și ce nu se întâmplă în aceste clase depinde într-o mare măsură și de acest tablou mai mare. Dacă profesorii sunt calificați, dacă elevii au cărți sau computere sau dacă în clasă există aer condiționat (!!! n.a.), toate acestea sunt dependente de modalitățile în care sistemul este guvernat” (Brewer, 2006)
Iată așadar că buna administrare în educație contează; mecanismele sale nu sunt întotdeauna vizibile dar efectele sunt.
Termenul reprezintă deci un discurs cu acoperire reală în sistemul de învățământ, indiferent de nivelul la care sunt manifeste diferitele practici care îi subsumate (de exemplu la nivelul managementului central, teritorial, comunitar sau la nivelul unității școlare).

Alte argumente în sprijinul bunei guvernări în educație pot fi extrase din filosofia promovată de USAID în ghidul "Approaching Education from a Good Governance Perspective”; astfel, se consideră că buna guvernare:
  • oferă un sprijin consistent pentru dezvoltarea programelor de educație pentru toți, pentru promovarea echității și calității în educație, pentru interzicerea practicilor dăunătoare copiilor,
  • oferă standarde pentru asigurarea transparenței serviciilor publice, deci și a educației
  • asigură accesul cetățenilor în procesul de structurare, dezvoltare și monitorizare a serviciilor publice, deci și al celui educațional;
  • încurajează parteneriatele cu societatea civilă în scopul consolidării echității și calității în educație.
  • Pagină generată în 0.04 secunde
    165,712 vizite unice